Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
Fă o programare

Totul despre deviația de sept

Chirurgie ORL
18 iun., 2020

Ce reprezintă deviația de sept? Un indiciu există în denumirea afecțiunii. Este deplasarea spre stânga sau spre dreapta a septului, peretele, care desparte fosele nazale.

Deviația septului nazal ca patologie este răspândită în întreaga lume, circa 90% din populația adultă are o asemenea deviere, cu sau fără afectarea respirației. Ea poate fi simptomatică sau asimptomatică, iar curburile pot apărea în zona anterioară, cea mijlocie sau posterioară a septului nazal.

CLASIFICARE

În funcție de cauza curburii septului nazal, aceastea se împart în:

  • Deviație fiziologică (sau spontană)
  • Posttraumatică
  • Compensatorie

Distorsiunile fiziologice apar în timpul creșterii și dezvoltării organismului, ca urmare a creșterii inegale a diviziunilor osoase și cartilaginoase ale septului nazal; acestea nefiind capabile sa crească simultan, pot forma curburi. Deviația spontană este cea mai des întîlnită în practica ORL, afectînd mai cu seamă adolescenții băieți (raportul băieți/fete este cam de 3 la 1) .

Curburile traumatice apar din cauza deteriorărilor mecanice (lovituri, fracturi, accidente) și pot fi foarte diverse. În procesul de creștere și dezvoltare a oaselor craniului facial, chiar și o traumă minoră a septului nazal poate duce la deteriorarea zonelor de creștere și luarea de către acesta a unei forme incorecte.

Compensator – rezultatul expunerii la orice factori, care mecanic distorsionează septul (polipi în cavitatea nazală (sinuzite polipoase cronice), tumori ale cavității nazale și de sinusuri paranazale, corpi străini.

SIMPTOMELE CLINICE

1. Dificultate de respirație

Până la un anumit punct, o persoană care are o curbură a septului nazal poate să nu se plângă de deficiență de respirație și lipsa de aer până când hipertrofia „compensatorie” a cornetelor nazale apare în jumătatea opusă a nasului, ceea ce duce la îngustarea „jumătății sănătoase a nasului. De aceea, cel mai des, dacă deviația nu este una posttraumatică gravă, pacientul respiră paradoxal mai dificil pe partea opusă devierii.

2. Rinită cronică.

Datorită supraîncărcării funcționale constante a uneia dintre jumătățile nasului în timpul devierii septului nazal, câțiva ani mai târziu rinita cronică se dezvoltă în jumătatea mai largă a nasului, ceea ce duce la hipertrofie mucoasei și o creștere a formării mucusului care se scurge în nasofaringe. De asemenea, deseori aceste persoane folosesc în exces remedii vazoconstrictoare (spray-uri de deblocat nasul), provocând în timp rinită medicamentoasă, diagnostic destul de complex , ce atrage după sine modificări ireversibile la nivel histologic al formațiunilor din interiorul nasului.

3. Boli inflamatorii cronice ale sinusurilor.

Fiecare sinus se deschide în cavitatea nazală (prin ostium propriu). Hipertrofia structurilor intranazale duce la o blocare a acestor orificii și a ieșirii secrețiilor din sinus, care se secretă în mod fiziologic. Adăugarea florei bacteriene duce la inflamația purulentă a sinusurilor paranazale. Recurențele sau exacerbarea sinuzitei de 4-6 ori pe an este o indicație pentru o intervenție chirurgicală pe septul nazal, cu intervenție și asupra sinusurilor, la necesitate individuală.

4. Este posibilă uscăciunea în cavitatea nazală, sângerările nasului.

Din cauza existenței acestui bloc în calea fluxului de aer, la inspirare și expirare, se creează o presiune excesivă asupra mucoasei nazale, ceea ce duce la uscare, modificări distrofice și subțierea membranei mucoase, precum și o fragilitate crescută a vaselor de sânge , urmată de epistaxisuri recurente.

5. Scăderea simțului mirosului.

Curbura septului nazal poate împiedica pătrunderea mirosurilor la epiteliul olfactiv, care se află în plafonul nasului și de unde începe și nervul olfactiv , ceea ce provoacă o dereglarea a acestui simț (pierdere parțială, totală sau percepție eronată a mirosului).

6. Sforăitul.

Valorile diferite ale vitezei de curgere a aerului prin jumătatea dreaptă și stângă a nasului conduc la presiuni diferite pe limbă, palat moale și, ca urmare, vibrația acestor zone în timpul somnului, creează fenomenul sonor de „sforăit”.

7. Durere de cap.

Cauza unei dureri de cap la pacienții cu sept deviat, poate fi o încălcare a furnizării de oxigen în sânge (hipoxie), care este în special acută în timpul stresului fizic și psihic. La fel ca și iritația mecanică a zonelor reflexogene prin atingerea pereților opuși ai nasului în prezența de creste ale septului nazal.

8. Modificări ale formei nasului.

Cu deviația traumatică a septului nazal – luxații, fracturi – forma nasului tot se poate schimbă.

9. Deficiențe unilaterale sau bilaterale de auz

Sunt consecința afectării funcției tubei auditive, prin care în mod normal pătrunde aer în căsuța timpanică și face posibil ca auzul să fie normal. Persistența unei deviații de sept nazal, asociată mai ales cu rinită cronică, provoacă așa-zisul catar tubotimpanic cronic sau recurent sau tubootitele cronice, care se rezolva medicamentos destul de greu. Este în primul rănd nevoie de restabilit respirația nazală, apoi de intervenit medicamentos, atunci cînd este un proces cronic și este stabilită legătura certă nas-deficiență de auz. Aceasta se face întotdeauna cu suportul unui medic audiolog.

DIAGNOSTIC

Deviația septului nazal poate fi stabilită de un otorinolaringolog prin rinoscopie directă a nasului. În cazurile de localizare a curburii în părțile profunde ale nasului, se pot utiliza metode de diagnosticare suplimentare, cum ar fi:

  • endoscopia video a cavității nazale;
  • radiografia sinusurilor paranazale;
  • tomografia sinusurilor paranazale.

TRATAMENT

Tratamentul deviației septului nazal, determinată obiectiv de către medicul ORL, asociată cu acuzele sus-menționate din partea pacientului, este întotdeauna chirurgical.

Denumirea intervenției este septoplastie și presupune efectuarea unei incizii în mucoasa nazală și îndepărtarea excesului de os sau de cartilaj. Cel mai des este asociată cu corectarea modificărilor de cornete nazale – coagulare intramurală a cornetelor cu radiofrecvență. Este o intervenție cu anestezie generală, care durează 30 de minute în medie cu spitalizarea pentru 24 de ore. În cadrul operației, medicul va secționa și repoziționa septul nazal corect, în așa fel încât, în urma operației, fosele nazale să aibă dimensiuni egale.

După intervenție nu rămân cicatrici, echimoze, edeme, suturi deoarece tot are loc prin interiorul nasului.

Reabilitarea integrală a mucoasei nazale și restabilirea funcționalității perfecte a respirației nasului ocupă în medie 3-4 săptămîni.

În caz că deviația de sept nazal, este asociată cu dismorfia nasului extern, pacienții pot opta de reconstrucție a formei și restabilirea funcționalității nasului. Asemenea intervenție este cunoscută ca rinoseptoplastie funcțională și se efectuează de către doi chirurgi în același timp – chirurg ORL și chirurg plastician.

Rinoseptoplastia presupune corectarea funcțională a deviației de sept, cât și corectarea estetica a nasului. În urma operației, pacientul nu mai are de suferit din cauza deviației de sept și are parte, totodată, și de o schimbare a fizionomiei.

De ce să alegi Chirurgia ORL la Medpark:
  • echipă de medici experimentaţi, cu o atitudine deosebită, individuală faţă de pacienţi;
  • tehnici chirurgicale endoscopice / minim invazive, care asigură hemoragie minimă intraoperatorie şi în perioada postchirurgicală, respectiv – rată mică de complicaţii;
  • intervenţiile chirurgicale se efectuează atât cu anestezie locală, cât și generală de înaltă calitate pentru o recuperare rapidă;
  • salon pentru un singur pacient (și un însoţitor, la dorinţă), dotat cu WiFi, televizor, bloc sanitar individual;
  • pacientul poate pleca acasă la 1-2 zile după operație;
  • monitorizarea evoluției post-operatorii a pacientului.
Aplicație mobilă
FREE - In Google Play
Descarcă